Archive for December, 2007

h1

Romancing the Bride (2005 – DVD)

December 30, 2007

romancing-the-bride.jpg

Ce își dorea Mellisa (Laura Prepon) cel mai mult? Un soț cu o meserie bună și bănoasă, o casă într-o suburbie, copii reușiți, și poate un cățel. După ani de vise și pregătiri, acum era la o zi de împlinirea dorințelor: peste 24 de ore se va căsători cu Brian (Josh Randall), un avocat, într-o nuntă planificată până-n cele mai mici amănunte la un hotel din Mexic.

Doar că în dimineața din ziua precedentă nunții, Melissa se trezește într-o cameră de hotel, într-un pat cu un străin: un mexican local, pe nume Carlos (Matt Cedeno), care susține că el este soțul ei. Carlos are la îndemână și un certificat de căsătorie semnat de amândoi soții și un judecător local. Contrariată, Melissa, care nu-și amintește nimic despre noaptea precedentă, vrea să folosească cele 24 de ore rămase până la nunta planificată pentru a anula căsătoria cu Carlos. Acesta o iubește pe Melissa și nu vrea să cedeze.

O mulțime de piedici și situații neașteptate apar în calea Melissei, obstacolul cel mai mare fiind mama ei, Edwina (Carrie Fisher), o femeie energică, puternică, plină de voință, care controlează totul în raza ei de acțiune. Hilarul ar trebui să decurgă din acestea, dar nu apare decât forțat.

Mai târziu, Melissa își amintește de ce s-a căsătorit cu Carlos… Dar vă las pe voi să aflați, dacă aveți răbdarea să vă uitați până la capăt la un film căruia nu-i ofer decât ½ de stea din patru, pentru conținut vulgar, scene sexuale, indecență, limbaj frivol și o acțiune predictibilă. Doar Carrie Fisher mai încearcă să aducă un plus de valoare actoricească în film, dar din nefericire, ceilalți nu participă. Noroc că până la urmă învinge… dragostea! Deși este dificil până și pentru ea să învingă atâtea obstacole în 24 de ore! Dar, mă rog! În film, totul e posibil, nu?

01-half-a-star.jpg

h1

National Treasure: Book of Secrets (2007)

December 29, 2007

book-of-secrets.jpg

Dacă ai văzut primul „National Treasure” (2004) atunci l-ai văzut și pe cel de anul acesta!  Stând în fotoliu și urmărind filmul, ai impresia că te uiți la aceeași peliculă.  Ei, nu 100%, dar fără mari diferențe.  S-a mai adăugat un câștigător de Oscar (Helen Mirren) lângă cei doi deja existenți în filmul din 2004 (Nicholas Cage aici în rolul lui Ben Gates, și Jon Voight în rolul tatălui lui Cage, Patrick Gates).  Harvey Keitel e tot aici, în rolul detectivului FBI, precum și frumoasa Diane Kruger în rolul lui Abigail și mucalitul/incocent/tehnician-bun-la-de-toate Justin Bartha în rolul lui Riley.

Acestea spuse, filmele de acțiune mă fascinează oricum și (aproape) oricând!  Mai ales dacă e vorba de căutare de comori, în care se amestecă câte puțin din următoarele:  patriotism, istorie, importanța familiei, umor și nu în ultimul rând, succesul „celor buni”.  Și dacă primul „National Treasure” a fost un succes, așa va fi și acesta.

Ben Gates (Nicholas Cage) este același istoric și criptograf strălucitor ca și-n primul film.  Reputația familei Gates este curată.  Ba chiar suntem luați din prima scenă a filmului și ne este prezentat un strămoș al familiei Gates, care are aceeași „meserie”: pasiunea după secrete.  Data este la 14 aprilie 1865, ziua în care a fost asasinat Linclon.  De fapt, chiar asasinul (John Wilkes Booth) apare din prima scenă, solicitând străbunicului Gates descifrarea unei hărți aflate în agenda lui Booth.

Apoi Booth se duce și-l asasinează pe Lincoln, în timp ce un acolit de-al lui rămâne cu Gates să supravegheze operația de desifrare a cifrului.  Când Gates își dă seama ce reprezintă harta (locul unde este ascunsă legendara cetate de aur Cibola – și pericolul ce l-ar prezenta ajungerea bogăției acesteia în mâinile confederaților) refuză să ducă la capăt descifrarea, rupe foile pe care a lucrat și le aruncă în foc, după care este împușcat în fața nepotului său.  Foile arse pe jumătate sunt recuperate de asasin… și ajungem în contemporaneitate.

Așa cum ziceam familia Gates are acum o bună reputație… doar că un oarecare Mitch Wilkinson (Ed Harris în film) are foaia recuperată din foc de un înaintaș al său, și aceasta dovedește că de fapt străbunicul lui Ben Gates a fost co-conspirator cu Booth.

Reputația familiei Gates este încă o dată amenințată și Ben Gates, cu Abigail (Diane Kruger) și Riley (Justin Bartha) ajutați de Patrick Gates (Jon Voight) și soția acestuia (Helen Mirren) pornesc în curățirea reputației familiei.  Doar că ei trebuie să afle soluția la cifrul la care a lucrat străbunicul Gates, și să afle comoara căutată în competiție cu „echipa celor răi” condusă de Mitch Wilkinson (Ef Harris) care și el dorește găsirea comorii (Cibola) sau ce-o fi ascuns în harta cifrată.

Găsirea comorii îi poartă pe protagoniști la o copie a statuii libertății din Paris, la palatul Buckingham, la Casa Albă în „the Oval Office”, în urmăriri periculoase pe străzile Londrei, în cățărări pe munți, prin peșteri pline de mecanisme de protecție a comorii.  Legile gravitației sunt desigur mereu învinse, dar și legile rațiunii!  Un pic mai multă plauzibilitate nu ar fi stricat!  Abundența de situații imposibile face ca filmul să se adreseze copiilor sau visătorilor, pentru care nu contează decât acțiunea.

Acțiunea… ne duce până la necesitatea de a-l răpi pe președintele Americii, care știe unde se află „Cartea Secretă”, o carte care nu este cunoscută decât de președinții americani, și-n care fiecare dintre ei, fac însemnări personale cu privire la secrete cunoscute doar de președinți.  Acolo în carte s-ar afla o fotocopie a unei tăblițe cu o inscripție ce conține cheia finală necesară descifrării hărții locului unde e ascunsă Cibola.  Cartea Secretă a acolo unde-s cărțile… adică în Biblioteca Congresului!  Și ea mai conține și infomații despre tot felul de alte teorii conspirative americane, cum ar fi: au ajuns americanii pe lună, sau nu, OZN-uri, asasinarea lui JFK, etc….  Președintele știe unde-i cartea dar nu știe ce-i pe una din paginile ei… îi spune lui Gates unde să afle cartea și-l încurajează să găsească comoara!  Asta ar fi pentru președinția lui o realizare atât de măreață!

În sfârșit, Cibola se găsește ascunsă în Mount Rushmore din South Dakota, acolo unde sunt chipurile gigantice a patru președinți americani sculptate în stâncă.  De fapt, sculptarea a avut loc doar pentru a ascunde secretul Cibolei!  Ultima „cheie” este descifrată când din niște sticle de plastic pline cu apă (nu știu, 5-6 bucăți?) se udă stânca muntelui pentru revelarea „cheii”.  Cetatea este găsită după trecerea a nenumărate pericole, și totul se sfârșește cu bine; mai puțin pentru Mitch Wilkinson, care moare.  Dar oricum, bine că a murit că nu am văzut la el nimic din „răutatea” detectivului „Hunter” din serialul Tv cu acelși nume.

M-aș fi așteptat de la atâtea staruri un film mai de calitate.  Mai ales că Jerry Brukenheimer a produs filme ca Top Gun, The Rock, Black Hawk Down, Pirates of the Caribbean, Crimson Tide, Armageddon, și altele.  Dar, asta este.  Cel puțin așa cum spuneam la început, importanța reputației familiei rămâne ca un fir roșu al filmului și asta mă bucură întotdeauna.  În rest, urmărește pelicula detașat, fără să gândești prea mult, ci doar anticipând să fii purtat pe aripile aventurii, pe unde te va duce aceasta!

Filmul poate fi văzut cu familia și copiii.

04-two-stars.jpg

h1

Roommates (1995)

December 28, 2007

Cum nu am mai urmărit de mult filme cu „Columbo” aproape că am uitat de Peter Falk. Casa de producție „Interscope Communications” mi l-a readus în memorie pe detectivul cârcotaș în „Roommates”. Bazat pe o formulă care are întotdeauna succes (cel puțin emoțional) – acea de a creea sau confirma în cel ce privește sentimente nobile, înălțătoare – filmul portretizează ultimii 30 de ani ai unui bătrân care trăiește până la vârsta de 107 ani.Acțiunea începe la 1963 în orasșul Pittsburg. Fiul și nora lui Rocky Holeczek mor iar în urma lor rămâne un băiețel de vreo șase ani. Desigur că există opțiunea plasării copilului într-un orfelinat, dar Rocky, în vârstă de aproximativ 77 de ani, decide unilateral că el va crește orfanul. Bunicul este plin de „noduri” – obiceiuri, clișee, excentricități – dar reușește să intre în inima copilului care vine să locuiască cu bătrânul în modestul apartament al acestuia.

De meserie brutar, Rocky va munci pentru a întreține nepotul la școli. Băiatul va merge la facultate și va ajunge medic. Rolul matur al băiatului (Michael) este jucat nu prea convingător de D.B. Sweeney. Acțiunea se mută pentru o vreme în Columbus, unde Michael este medic rezident. Aici el primește vestea că apartamentul buniucului va fi demolat și că bătrânul nu vrea să îl părăsească, deși nu mai are nici apă curentă nici electricitate, și toți vecinii au fost deja evacuați. Michael îl convinge pe bătrân să se mute cu el în Columbus, unde Michael locuiește într-o casă împreună cu niște studenți chinezi (damn communists, după aprecierea lui Rocky).

Vremurile de odinioară se repetă, bătrânul veghind încă o dată asupra lui Michael și a devenirii acestuia. Michael cunoaște la spital o funcționară de la serviciile sociale (Beth, rol jucat iarăși neconvingător de Julianne Moore) de care se îndrăgostește și cu care se căsătorește împotriva voinței bătrânului Rocky și a mamei lui Beth (Ellen Burstyn). Cei doi soți au doi copii, și întreaga familie trăiește în aceeași casă cu bunicul, care intervine mereu în stilul lui caracteristic de câte ori vrea.

Tragedia apare din nou în film: Beth moare și rămâne întrebarea cine îi va îngriji pe copii. Mama lui Beth îi vrea ea (măcar pentru o vară), Rocky îl convinge pe Michael că regula este că familia trebuie să aibă grijă de familie. Acesta a fost exemplul oferit de el și asta a vrut să îl învețe pe Michael. Michael înțelege, va îngriji copiii, Rocky nu a trăit în zadar, acum poate muri liniștit.

Deși scris și regizat după o rețetă predictibilă, filmul reușește să lase un gust plăcut în inima privitorului și poate face ca unii mai înclinați sensibilității să verse chiar și o lacrimă sau două. Există destul de mult umor în rolul lui Falk ca să construiască punți peste momentele mai încete sau abrupte ale filmului. Machiajul este de excepție, Peter Falk fiind greu de recunoscut în spatele caracterului. În general, filmul este o ieșire a lui Falk din stereotipul lui Columbo și stabilirea sa într-un rol care arată că actorul ar fi putut foarte bine să depășească limitele unui „actor de televiziune”. Din nefericire, ceilalți actori sunt doar niște pioni și ca atare, sacrificați poate prea repede; contribuția unei performanțe mai solide din partea lor ar fi adus o notă mai mare filmului.

Am considerat pelicula chiar dacă nu extraordinară, ca având un mesaj suficient de convingător și necesar în zilele noastre, pentru a merita să fie privită. Jocul actorilor îl vom uita, mesajul va rămâne cu noi mult timp după aceea.

Filmul conține câteva vulgarități și comentarii fără perdea. Atenție părinți!

˜04-two-stars.jpg