Filmul ne prezintă o familie care este reușită și fericită din toate punctele de vedere: au situație financiară bună, soții sunt frumoși, se iubesc, soțul (Neil Randall jucat de Gerard Butler) are un serviciu bun și chiar perspective de a fi avansat. Prietenele soției (Abby, rol jucat de Maria Bello) o invidiază că are un soț bun. Soții Randall au o fetiță, Sophie la care țin ca la ochii din cap.
E ziua de naștere a soției. Fetița va fi îngrijită de o doamnă de la o agenție, soția va merge să-și facă de cap cu prietenele până la miezul nopții iar soțul va merge la patronul afacerii unde lucrează pentru o posibilă avansare. Soții Randall se urcă în mașină și pornesc la drum când din scaunul din spate, apare Tom Ryan (Pierce Brosnan) cu un pistol în mână, care le aduce la cunoștință că Sophie a fost răpită și că pentru a îi salva viața, ei trbuie să asculte de el.
Așa încep următoarele 24 de ore de iad pentru Abby și Neil. Tom le cere să facă o mulțime de lucruri, le ia toți banii, cărțile de credit, îi supune la umilințe, îi pune în situații imposibile, ca până la urmă să-i ceară lui Abby să se dezbrace pentru el, iar lui Neil să împuște un nevinovat. Toate acestea se derulează într-un suspans care te face să-ți muști ughiile. Încerci mereu cu mintea să fii înainte cu un pas, câteodată nimerești în ce direcție va merge acțiunea, dar de cele mai multe ori, nu-ți dai seama. Doar înțelegi că sub presiunea lui Tom tot ce au clădit soții Randall în ultimii 210 ani de căsnicie este demolat cărămidă cu cărămidă. Cei doi ajung să se certe, să-și reporșeze infidelități și greșeli din trecut, apoi se împacă iarăși, își dau seama că e un joc mde măcinare psihologică, dar nu înțeleg ce urmărește Tom. Acesta se dovedește a fi mereu cu un pas înaintea lor. După ce Tom o ia pe Abby (aceasta se dezbrăcase în prealabil, apoi se îmbrăcase pentru Tom cu o rochie foarte sexy și cei doi plecaseră chipurile să petreacă împreună) Neil se duce să reclame la poliție răpirea fetiței și a soției. Polițistul de serviciu îi spune că știe, că soția lui tocmai fusese acolo și le-a spus că el va veni cu reclamația, dar că de fapt ea îl părăsește și de aceea este soțul atât de bulversat.
Nu veți afla decât la sfârșit deznodământul acțiunii, și nu am să vi-l spun nici eu. Mike Barker a regizat bine puținii actori ai producției (printre producători, Pierce Brosnan și Mel Gibson). Thrillerul și-a atins ținta deși mie mi se pare că nici un actor nu a strălucit deosebit. Momentele de tensiune au fost bine transmise dar la un moment dat au devenit monotone.
Ei, e un film ce-l vezi o dată, apoi nu mai simți nevoia să-l revizitezi decât peste 10 ani, sau poate nici atunci! Filmul se mai numește și „Butterfly on a wheel”.
