This is England – 2006

Filmul priveşte cu peste 25 de ani înapoi, la un fenomen social (skinheads) şi la trasnformarea acestuia dintr-o gaşcă de tineri nonconformişti într-o mişcare neo-nazistă cum este cunoscut astăzi. Centrul întâmplărilor este însă copilul de 12 ani Shaun (Thomas Turgoose), care se asociază cu o gaşcă de skinheasds în perioada în care unele grupări cad sub controlul naţionaliştilor.

Shaun locuieşte într-un cartier mărginaş, împreună cu Cyntia, mama sa (Jo Hartley). Tatăl lui Shaun a murit recent în războiul din Insulele Falklands care este în toi. Shaun nu are prieteni, nu are răspunsuri la întrebări, mamă-sa nu ştie cum să se ocupe de el, nu are destui bani pentru a-i cumpăra haine şi pantofi „la modă”, iar la şcoală este mereu agasat de băieţi mai mari. Aşa că nu-i de mirare că într-o zi în drum spre casă de la şcoală este abordat de membri unui gang de skinheads condus de un băiat mai în vârstă, Woody (Joseph Gilgun), căruia, după ce aude cum Shaun a fost bătut la şcoală îi este milă de băiat şi-l ia sub aripa sa ocrotitoare.

Cyntia vine la o cefenea să vadă cine sunt noii prieteni ai copilului ei care l-au tuns pe cap, şi pleacă parcă resemnată că băiatul nu mai este singur, fără să se întrebe de calitatea noilor prieteni ai lui Shaun. Gaşca de băieţi şi fete proiectează o imagine compusă din clişee cunoscute şi de noi (îmbrăcăminte stridentă, ciudată, tatuaje, machiaj în culori vii la fete) dar şi de elemente cumva inocente (petrec timp împreună în cofetării, prin cesele lor şi alte locuri de adunare, distrându-se, împingându-se şi distrugând proprietăţi abandonate). Lui Shaun îi cade cu tronc o fată mai mare din grup, cu care şi încearcă primul sărut.

Atmosfera cumva nevinovată se deteriorează însă curând. Combo (Stephen Graham) este un tip mult mai în vârstă decât membrii găştii şi tocmai a fost eliberat din închisoare. El aparţine Frontului Naţional; după întâlnirea iniţială cu Woody şi banda lui; Combo încearcă să pună mâna pe conducerea acesteia. Woddy şi câţiva de detaşează de Combo, dar Shaun este în căutarea unei figuri tipice de tată, şi Combo împlineşte nevoia lui Shaun.

Asistăm astfel al o întâlnire a Frontului Naţional la care spiritele participanţilor în frunte cu Combo sunt aprinse de câteva retorici incendiare. Ei pleacă decişi să se răzbune pe emigranţii care iau locurile de muncă ale englezilor. Un biet pakistanez, proprietarul unui mic magazin din colţ cade pradă răzbunării acestora. Shan participă şi el la violenţe, şi mai târziu, consumă droguri şi fumează marijuana împreună cu adulţii. Un prieten de-al lui Shaun din gaşca lui Woody, băiat de culoare este ademenit de Combo la ei în casă şi ucis într-o bătaie cu pumnii.

Shaun se trezeşte la realitate; înţelege că singurătatea şi neapartenenţa este de preferat drumului pe care a pornit, şi cu un gest grăitor, aruncă în apă drapelul naţionalist de pe malul unde se retrăgea adesea singur pentru a visa sau a-şi consuma sandwichul. Aici rămâi cu impresia că s-a

Dincolo de violenţă şi vulgaritate, filmul cu tentă autobiografică a regizorului/scenaristului Shane Meadows este o peliculă reuşită. Rolurile sunt jucate extrem de bine, în special de Shaun şi Combo. De asemenea, pe lângă valoarea documentară a filmului, trebuie să remarcăm şi pe cea educativă. Organizaţii ale tinerilor pot deveni avanposturi ale urei şi rasismului dacă sunt lăsate pradă manipulării unor oameni răi. Apoi, copiii fără unul dintre părinţi, sau cei care au trecut prin traume psihologice recente trebuie să fie abordaţi şi îngrijiţi la timp de către cineva responsabil şi moral, înainte ca să cadă în ghiarele unor păsări de pradă de tipul celei ilustrate de Combo.